Jaful din pădurile României

România are astăzi 45 000 de hectare de pădure nepăzită, suprafaţă vulnerabilă exploatării în orice moment.
În ultimii 20 de ani arealul pădurilor din România s-a diminuat considerabil.

Primul exemplu îl constituie pădurile Vişeului, mai precis valea Vaserului. Aici păduri plantate în 1977 au fost cupărate şi apoi rase de firme austriece, în vederea prelucrării lemnului.

Spre Borşa, tot în Maramureş, pe Valea Ţibăului, se observă versanţi întregi decapitaţi nu cu mult timp în urmă (5-10 ani).
Un caz aparte este zona barajului Valea cu Peşti, judeţul Hunedoara, unde o suprafaţă de 2,5 ha a fost exploatată în ras. Mai mult decât atât, firma care s-a ocupat de acest lucru a blocat şi drumul de acces timp de o jumătate de an.
Voineasa-Obârşia Lotrului. În iarna anului 2004, zeci de hectare de pădure au fost defrişate chiar de şeful ocolului silvic, în urma retrocedării terenurilor proprietarilor.
Lemnul din pădurile României ajunge la firma austriacă SCHWEIGHOFER, deţinătoare de fabrici la Sebeş şi Rădăuţi.
La noi în ţară hectarul de pădure se vinde cu 2000 de euro, de 7 ori mai ieftin decât în străinătate.
Ca şi cum nu aveau de a juns, austriecii au cumpărat în 2005 şi la Câmpul lui Neag (Hunedoara), chiar de la pădurarul din localitate.
În timp ce românii din Oituz (Bacău) pleacă la muncă în Italia, finlandezii ne cumpără lemnul de cea mai bună calitate (fag şi răşinoase).
România mai dispune astăzi de 6,5 milioane ha de pădure, care acoperă 27% din suprafaţă.
Cu toate că avem jumătate din pădurile Austriei şi o treime din cele ale Finlandei, continuăm să defrişăm sălbatic şi să nu împădurim !

"România din ghetouri"

În România anului 2011 există sute de mii de oameni care trăiesc ca acum un secol. S-au retras la marginea marilor orașe și stau în case cu șobolani, fără curent, fără apă, fără bani, hrănindu-și copiii cu mâncare găsită la gunoi. Acolo se formează o generație care n-a auzit de școală și care are șanse minime de a deveni vreodată civilizată și de care ne vom teme într-o zi, pentru că astăzi nimănui nu-i pasă. Și totuși, în sărăcia lor inimaginabilă, reușesc să păstreze în suflet dragostea față de o țară de la care nu mai așteaptă nimic.

Gropile de gunoi constituie în prezent surse de hrană şi adăpost pentru miile de familii rrome refugiate la marginea oraşelor. Oameni care trăiesc de pe o zi pe alta, au reuşit să-şi construiască colibe din lemn şi carton, în care locuiesc de peste 20 de ani.
La marginea oraşului Baia Mare se găseşte cea mai mare comunitate de rromi, numită "CRAICA". Aici peste 2000 de oameni sunt captivi într-un focar de infecţie: nu au apă, canalizare, iar apa pentru băut işi iau de la o pompă.
Tot în Baia Mare, dar de data asta în spatele unor blocuri se află Pirita, cartierul romilor veniţi de peste tot din ţară. L-au numit "Pirita" pentru că aici erau depozitate rezidurile unei foste exploatări de aur din zonă.
La aproximativ 10 km distanţă de centrul oraşului Cluj-Napoca şi sute de ani distanţă de civilizaţie se află rampa de la Patarât care găzduieşte nu mai puţin de 360 de oameni.

Pentru oamenii gunoaielor NU există noţiunea de ecologie, dar ei din nevoie, sunt singurii care fac o colectare selectivă a deşeurilor.
Concluzia este că, deşi am fost educaţi în spiritul protecţiei mediului, nu facem nimic pentru sortarea deşeurilor şi îi lăsăm pe "alţii" să lucreze în locul nostru, doar, doar or câştiga şi ei o pâine muncită!

(inpremiera.antena3.ro/reportaje/pe-un-picior-de-iad-76.html)

Obiceiuri şi tradiţii pe valea Oltului

Foto 1- "Spectacolul florilor de gheata"

Specificul unei regiuni geografice este dat în primul rând de obiceiurile din preajma marilor sarbatori, reusind sa fie transmise din generatie in generatie de-a lungul a zeci de ani.
Nasterea Domnului (25 dec), ajunul Anului Nou (31 dec) si Sfantul Ioan Botezatorul(7 ian) sunt cele mai importante sarbatori care aduc in casele oltenilor colinde, obicieiuri si urari .
Colindele pot fi diferite sau usor modificate de la o localitate la alta. Vorbesc de valea Oltului inferior pentru ca este locul in care am crescut si am colindat.
In localitatea Babiciu nu se mai pastreaza cu adevarat traditiile de odinioara, in sensul ca ne departam din ce in ce de original. Sa lasam punctele personale de vedere si sa trecem la lucruri concrete.
In ajunul Craciunului se merge cu un colind numit "Ihaihai". N-am stiut niciodata de unde-i vine numele si nimeni din cunoscuti n-a stiut sa-mi explice. Versurile sunt urmatoarele:
Sculati gazde, nu dormiti, ihaihaiule..
Vremea e sa va treziti
Casa sa v-o maturati
Si masa s-o incarcati
Cu merinde si bucate
C-a dat Dumnezeu de toate
Ca s-a nascut Domn frumos
Cu numele de Cristos
Ca s-a nascut Domn prea bun
Cu numele de Craciun
La anu' si la multi ani!

O ceata' cuprinde 3-4 copii ce au in maini clopote si bâte(pt a se apara de câini).

In zorii zilei de 25 dec se pleaca cu "Steaua" in grupuri de cate doi. Acest colind este comun in majoritatea zonelor tarii si il cunoastem cu totii.

Seara de Revelion este specifica "Caprei". Aici sunt doua variante- una din batrani, cu jidan etc si una actuala, simpla si banala intalnita in toate cartile de muzica...
Ţa,ţa, ţa capriţa ţa
Vine lupu-n urma ta/ Ne temem ca te-o mânca/ Ţa,ţa, capriţa ţa/Noi am prins-o pe-nserat/ Şi am plecat cu dâansa-n sat.....

Cu sorcova se merge pe 31 decembrie la noi, spre deosebire de majoritatea zonelor tarii, cand sorcovitorii merg la colindat in prima zi din noul an.

Foto 2 - Grup de colindatori (31.12.2010)

Plugusorul il stim cu totii si n mai are sens sa-i mai fac vreo prezentare.
Un alt obicei era Iordanul.Cu acesta se ducea in seara de 6 ianuarie, pe la toate casele unde exista numele de Ion etc. Din pacate acest obicei a apus treptat in ultimii ani.

Foto 3 - Flori de gheata (Bradul din fata casei)

Hai sa mergem pe valea Tesluiului

Luna septembrie, mai precis in a doua jumatate,voi pleca pe teren pentru cateva observatii, fotografii, si strangere de informatii in ceea ce priveste lucrarea mea de licenta.
Pentru ca m-a pus dracu' sa-mi aleg raul Teslui cu riscurile lui hidrice, voi merge in comuna cu acelasi nume, Teslui pentru a chestiona cateva persoane, fara sa uit de postul hidrometric de la Resca.
Cum incurcate sunt caile Domnului si rauletul meu este maxim de meandrat o sa vreau multe detalii despre zona in care Tesluiul s-a revarsat si daca s-a facut ceva pentru prevenirea riscului la inundatii si viituri.
Orice informatie in plus, din orice sursa, mi-ar fi de un real folos !

TERRA - prima statiune all inclusive de pe litoralul romanesc

Prima statiune all inclusive, pe numele ei Terra, va fi construita intre Costinesti si Olimp, lângă localitatea 23 august.
E vorba de un proiect ce se va realiza impreuna cu un grup de austrieci. Statiunea va fi construita din temelii şi va fi dotată, în primă fază, cu două hoteluri cu 13 etaje, 40 de vile, un heliport şi terenuri de minigolf.
Terra se va intinde pe 1/2 din suprafata statiunii Mamaia si este un pas inainte in afirmarea turismului estival romanesc.

BALADA COCALARULUI

De port trening la pantofi
Cand ma duc la aprozar
Sa iau rosii si cartofi
Ati ghicit - sunt cocalar'

Daca am din club, la mare
Poze, eu la avatar
Noaptea cu-ochelari de soare
Ati ghicit- sunt cocalar'

Daca am "GIGOLO" pe bluze
Scris mare si de tipar
Si ma dau cu gloss pe buze
Ati ghicit - sunt cocalar

Daca am pe mana stanga
Tatuat stangaci un zar
Si-una dintre unghii lunga
Ati ghicit- sunt cocalar.

De vorbesc in gura mare
Pe metrou, la celular
Ca am o vila de vanzare
Ati ghicit - sunt cocalar'

Daca port tricou lucios
La pantofi de lautar
De aia albi, cu varfu-ntors
Ati ghicit- sunt cocalar.

Daca-mi pun poze pe net
Stand cu mana-n buzunar
Si cu-n teanc de bani pe piept
Ati ghicit -sunt cocalar

Daca-mi plac glumele mele
Si rostesc des- gaozar
Fac tampenii cu manele
Sunt studentul cocalar.

SINAIA si frumusetea Bucegilor

Un loc inca vizitat de turisti, mai ales in scopuri educationale dar si relaxare este orasul Sinaia, situat la poalele muntilor Bucegi.

Pe langa atractiile propriuzise ale orasului (Complexul Peles, Manastirea Sinaia), accesibilitatea muntilor ce se ridica de o parte si de alta a raului Prahova da un caracter profund turistic locului.

Ultima incursiune la Sinaia a fost sambata aceasta impreuna cu fostul meu coleg de liceu si totodata un bun prieten, Mihai Asandulesei.
O zi frumoasa in prima sa parte ne starneste sa urcam la cota 2000. Racoarea o simteam parca undeva , dar nu o bagam in seama. Soarele, zambea si el de undeva de sus, neavand putere sa-si impuna stralucirea.
Ne avantam usor pe versantul Bucegilor, prin padurea cu destule urme de interventie antropica, pe un traseu oarecum lejer, spre locatia telecabinei de la 1400 m.
Facem o mica pauza pentru cateva poze si pentru o delectare cu peisajul si urcam in continuare pe aliniamentul telescaunului, unde disting o rarefiere a padurii in ciuda faptului ca suntem la 1500 m.
Limita padurii a coborat aici considerabil datorita defrisarilor masive pentru construirea retelei de transport pe cablu a turistilor.
Deasemenea procesele geomorfologice precum spalarea in suprafata, torentialitatea, eroziunea versantilor neimpaduriti, sunt la ele acasa.
Marea problema e ca se pierde in continuare partea fina a solului, atat de necesara copacilor.
Un sol fara strat superior de humus este distrus si nu mai poate fi utilizat decat pentru fanete sau alte plante care nu cer inradacinare adanca.
Amenajarea unei fasii de partie ce pleaca de la aproape 2000m si de incheie la 1400, a condus la o serie de probleme ce trebuiesc supravegheate in permanenta . O serie de imagini vor demonstra acest lucru.

-->
Se pot observa amenajarile pt dirijarea apei.

A doua parte a zilei a plouat , a plouat si iar a plouat, noi fiind imbracati in tricouri, bineinteles!

Adapostul nostru de ploaie da nuanta vestimentatiei noastre.

Ceata ara atat de densa incat nu vedeai mai mult de 10 m.
Noroc ca un prieten patruped ne-a tinut companie de la inceputul traseului pana la coborare.
L-am botezat Bobitza si ... era catea.

Cum protejăm pădurea?

Cat de mult aşteptam sărbatorile pascale...uite că au trecut făra să ne dăm seama. Am avut mesele pline cu de toate, chiar daca a fost criza, am stat cu burtile la soare dupa ce ne-am saturat de mititei , copanele si carnati la gratar. Sticlele de bere, vin si alte licori care parca s-au evaporat, nu le-am putut tine numarul.

De obicei, cand ne gandim la Paste, asociem imediat o iesire la iarba verde, fie cu gasca de nebuni, fie cu familia, intr-un loc impadurit cat mai departe de “sunetul orasului”

Cum de fiecare data Pastele il petrec la tara si de data asta am ales sa merg la padure, intr-un sat invecinat, situat la 5-6 km de Babiciu, pe numele lui Frunzaru.

Sase masini au contribuit la transportul tinerilor nerabdatori de distractie.

Dupa ce cu greu s-au strans oamenii in dimineata zilei de Paste (pentru ca in seara anterioara rupseseram ringul de dans la Gostavatu), plecam cu viteza melcului pe un drum plin de gropi, spre padure.

Pe drumul forestier ce leaga Frunzaru de codrii din apropiere, erau adevarate lacuri in care simteam ca ma scufund cu tot cu masina.

Imi parea mai rau de cei sase (Lidia, Laura, sora-mea si inca trei pusti) care se aflau la mine in masina: cate zdruncinaturi au luat…intr-o atmosfera sufocanta…numai ei stiu.

Apa băltea in toata padurea, drept pentru care cu greu ne-am gasit un loc unde sa ne stabilim.

-->

Ce frumos se asezaseră ei la bronzat >>

Eu, fac poza, ca de obicei.

Haide sa punem carnea pe gratar ca nu se mai poate !

-->

Nu stiu ce ma faceam fara cele trei fete (Alina, Elena si Gina) care m-au ajutat… Multumesc fetelor!!

-->

Asta in tricou albastru e TAE, ocupa aproape toata poza… Nu cred ca i se trage de la coasta de miel ce o perpelise pe gratar.

-->

Cu ce foc intorceam carnatii Se vede ca nu-mi era foame (de unde dreacu – as fii mancat tot ce vedeti acolo)

Mancăm noi bine, frumos dupa care incepem jocurile. Nu s-au oprit decat atunci cand i-a sarit unuia bulionul pe nas (e vorba de Florin) si altuia genunchiul (Maruţu).

-->

-->Ne-am linistit, gata... am dat-o pe carti... ce cuminti ne-am facut !


-->

In urma noastra a ramas o priveliste coplesitoare. Fiecare am aruncat parca, cate un gunoi la fiecare pas facut.

Solul se sufoca in acel perimetru cu materiale nedegradabile( pahare din plastic, sticle,pungi si altele).

-->

Poenita a ramas in final curata, nu datorita contributiei mele, ci datorita unei initiative laudabile a celor mai mici dintre noi>>

-->

Un frumos foc ramane sa transforme gunoaiele in urma noastra.

La plantat de copacei

-->Odata cu venirea primaverii, se deschide sezonul plantarii pomilor,ce vor deveni roditori in urmatorii ani.

Intr-una din zilele lunii martie, mai exact pe 25, plec de la cursul de Geomorfologie si iau un frumos tren spre localitatea natala (Babiciu,Olt). Aici ce sa vezi, un “brat” de salcami asteptau sa-si ia apa cu sarurile minerale din solul proaspat umezit de zapada recent topita.

Profit de vremea frumoasa cat pot de mult, iau o cazma (unelta de sapat ceva mai adanc) si trec la treaba. Iata ce a iesit:

--> Intr-o jumatate de zi am sapat toate gropile din imaginea de mai sus, plus acestea >>>>

-->

Gandeste-te ca sadirea unui copac nu dureaza decat 10-15 minute, in timp ce machiajul tau zilnic sau statul inutil pe messenger dureaza de doua ori mai mult.

-->

Actiunea s-a petrecut in spatele gradinii mele , salcamii fiind plantati pe doua randuri paralele, cu dublu scop: 1. ecologic si 2. pentru delimitarea perimetrului gradinii.

Uite-ma si pe mine la final>>

-->

Planteaza si tu unul !!!

EXPRIMARE LIBERA

Pentru toti cei care s-au saturat sa mai indure sistemul politic din Romania si promisiunile celui ales de popor pentru a doua oara presedinte, pentru cei ce n-au "interesuri" si pentru cei care n-au puterea de a se exprima,am sintetizat cateva versuri emblematice. Sfarsesc prin a va dori "succesuri"!
PARAZITII - Noi vrem respect
"Noi vrem respect, respect
Noi vrem respect, respect
Noi vrem respect, respect
Noi vrem respect, vrem respect

Ai dracu ruşi au fost românii, dar trece
A venit apa caldă? A venit, da-i rece
Rupem tăcerea
Aşa stă treaba
Au trecut 20 de ani şi-or să mai treacă degeaba
Din nou pentru putere se bat
Când şcolile cad peste copii
E un iad
Acum, că eşti bătrân, totul se transformă în scrum
Spitalele sunt ultima haltă pe ultimul drum
Ne târâm pe drumuri, prin gropi ca prin nisipuri
Ei nu simt nimic că-şi pun la căldură (...) în jeepuri
Banii sunt scopul
Ei vor totul cu justiţia
Îţi fură libertatea când nu au ce să-ţi mai ia
Mergem la muncă, plătim taxe, taxe
Ei ne zâmbesc
Indiferenţa lor o simţim până-n oase
Nu vrem funcţii, nici putere
Sistemul e defect
Noi ducem ţara-n spate
Vrem respect!
Sugeţi un corn cu lapte, dacă n-aveţi dinţi Şi număraţi-mi ouăle, că mi-am ieşit din minţi Băi animalule, nu vezi? Voi n-aveţi interesuri Iarna nu-i ca vara, vă dorim succesuri!
Sugeţi un corn cu lapte, dacă n-aveţi dinţi
Şi număraţi-mi ouăle, că mi-am ieşit din minţi
Băi animalule, nu vezi? Voi n-aveţi interesuri
Iarna nu-i ca vara, vă dorim succesuri!

Rupem tăcerea, poate v-am rupe gâtul
Calculăm în prostia noastră că ni s-a urât cu urâtul
Copiii se dau pe gheaţă, în săli de clasă
Sărăcia apasă
Bătrânii îşi caută demnitatea rămasă
Plătim autostrăzi care nu se mai fac
Şi ne oprim să ne tragem sufletul în primul copac
Legaţi în pat, în salvare, cu borşul pe-afară
Ne tremură mâna că trebuie să dăm şpagă la drum de seară
Ies lipsă 30 de miliarde, de argint
Să trăiţi bine, fraierilor! Iuda, ne ameninţi?
O ducem bine, nu-ţi face griji, e totul perfect
Ne mai ajunge să cerem acum. Cerem respect!
23 de milioane de nesimţiţi, de coate goale
Îşi permit să încurce coloanele oficiale
Uite ţuică, uite femei şi sarmale, pentru cei aleşi
Cauţi dreptatea frate? Caută uşa şi ieşi!

Sugeti un corn cu lapte, dacă n-aveţi dinţi
Şi număraţi-mi ouăle, că mi-am ieşit din minţi
Băi animalule, nu vezi? Voi n-aveţi interesuri
Iarna nu-i ca vara, vă dorim succesuri!

Sugeti un corn cu lapte, dacă n-aveţi dinţi
Şi număraţi-mi ouăle, că mi-am ieşit din minţi
Băi animalule, nu vezi? Voi n-aveţi interesuri
Iarna nu-i ca vara, vă dorim succesuri!

Cu toate că va fi greu să nu minţi în campania electorală
Promitem să ne vedem din 3 în 3 luni în Piaţa Universităţii
Promit că voi face autostradă suspendată peste Bucureşti
Promit că vom da 20.000 de euro tinerilor care se întorc acasă
Ca să ne vadă autostrada, bineînţeles
Totodată, am vorbit cu NASA să trimitem un pilot român în spaţiu
Probabil un mecanic beat, de locomotivă, care mai trage pe nas
Dacă nici el nu ne rezolvă problemele
Promit că îmi voi da demisia în 5 minute de la votul din Parlament! "

Sursa: http://www.versuri.ro/versuri/eekklk_parazi+ii+noi+vrem+respect.html